Ceea ce vedeți alăturat au fost, cândva, motive de fericire pentru o familie!

Două părți dintr-o scrisoare și o carte postală din 1942. Au venit de pe frontul rusesc. Acum sunt mărturii istorice și piatră de temelie într-o familie care știe să prețuiască clipa în care destinul personal s-a întâlnit cu destinul țării!

Ni le-a trimis scriitorul Melania Cuc, un om minunat, membru al Uniunii Scriitorilor din România, o doamnă care se alătură poveștii care se naște în jurul faptului că 17 mai este un moment potrivit să le arătăm celor care au trecut prin ce a trecut și tatăl domniei sale, dar care sunt încă, alături de noi, prețuire!

ȘI RESPECT!

“Tare interesant! Vă multumesc pentru că m-ati invitat să intru in ,,cerc,,. Acesta este o scrisoare trimisă in sat, de pe frontul rusesc, de către tatăl meu, din 1942, 43. El a avut norocul să se intoarcă acasă, așa am venit eu pe lume, asa am aflat o multime de povești de război. Am fost surprinsa sa văd că aceste mesaje dintr-o lume însângerată la propriu, erau scrise in versuri. Tata a fost țăran, avea doar 7 clase primare.
Păstrez scrisorile in original, sunt subțiate de timp și suportul de hârtie este și el o poveste.

Va doresc succes pe mai departe.
Va felicit din inima pentru inițiativă!”
Melania Cuc

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *